Amintire...

                      către Anonim...

Îmi amintesc de-atâtea ori

De noi…

Tu îmi vorbeai şi ascultam,

În doi…

Eu te visez şi zi şi noapte

Şi tu rămâi

Dorinţa mea neîmplinită

A visului dintâi…

Te-am făurit în amintiri

Trecute…

Te-am găzduit în alinări

Fierbinţi…

Şi te mai caut, în acele nopţi 

Pierdute…

Eu ştiu că mă iubeşti…

De ce mă minţi?

...

                     către Anonim

Ce sincer te-am iubit, copilă…
Ce sincer şi naiv părea
Un dor, care, vorbind – tăcea...
Un dor, care, zâmbind – plângea...
Un dor, care, iubind – durea…

Să te strig – cu ce cuvinte?
Să te uit – în care amintiri?
Doar ştiu ce sincer te-am iubit
Şi-am ars în focul unei mari Iubiri....