către Anonim Ce sincer te-am iubit, copilă… Ce sincer şi naiv părea Un dor, care, vorbind – tăcea... Un dor, care, zâmbind – plângea... Un dor, care, iubind – durea…
Să te strig – cu ce cuvinte? Să te uit – în care amintiri? Doar ştiu ce sincer te-am iubit Şi-am ars în focul unei mari Iubiri....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu