Mi-atat de dor...

Cerul isi imparte cu mine primele raze de dimineata si parca eul e astazi mai usor. Pe tample si sub gene se deapana-n tacere rebele amintiri, doruri si ganduri doar de mine stiute. Le culeg si mi le asez in palma. Le privesc pe sub gene cum se transforma din coconi, in fluturii cu aripi pudrate de soapte, pe care de atatea ori i-ai desenat in sufletul meu…

Mi-e dor... Mi-e atat de dor sa ma trezesc zambind in fiecare dimineata...