Sunt doar o şoaptă…

Sunt doar o şoaptă…

un fel de tânguire tăcută,

răsărită din adiere, din soare,

din valul ce-şi plânge 

stânca prăbuşita în mare...

Sunt doar o boaba de rouă,

strecurată pe furiş din 

prea-plinul gândului

şi uitată în amintirea 

unui zâmbet

agăţat în colţul stâng 

al ochiului...

Sunt doar un vis 

purtat printre gânduri 

şi rătăcit printre gene...

Sunt doar un zbor  cu o singura aripă, 

ce nu a încetat niciodată să spere...