La început de drum…

Stiloul aluneca de zor pe foaia de hârtie de la stânga la dreapta şi de sus în jos, cuvintele se alcătuiau subtil în fraze, iar acestea se aşterneau una după alta fără oprire de parcă inspiraţia ar fi fost o parte integrată a scriitorul… 

Dragă Eu,
Iată-ne din nou în faţa unei file albe… Ce vom scrie pe ea? Cum vom scrie? Câte speranţe şi pasiuni au fost schiţate de noi? Că totul va fi mai altfel, mai frumos… că succesele ni se vor înmulţi… Foaia albă aşteaptă să o scriem, fila imaculată aşteaptă de la noi zile trăite intens, urechi ciulite la ceea ce se întâmplă în lume şi imediata noastră apropiere, participare, viaţă…
Poate că pe aceste file nescrise vei schiţa, dragă Eu, un vis al tău, sacru, pe care ai vrea să-l realizezi… Nu uita să faci în fiecare zi câte ceva pentru noul tău vis, un pas oricât de mic te va apropia de el, de visul tău… 

S-ar putea ca pe una din foi să schiţezi chiar viitorul tău – pe unde mai vag, pe unde mai clar, dar un viitor al tău, numai al tău, luminat de aurora boreală a optimismului şi al împlinirii. 

Pe alocuri vei completa această filă cu prietenii tăi, care te vor sprijini în momente grele şi vor pune umărul când povara ţi se va părea peste puteri. Te vor ajuta să te regăseşti în momente de tristeţe…

Oricât de greu ar fi acest început, trebuie să avem curaj şi răbdare pentru a-l parcurge…”
La început de drum...
 
Stiloul aluneca de zor pe foaia de hârtie de la stânga la dreapta şi de sus în jos, cuvintele se alcătuiau subtil în fraze, iar acestea…