Ce multe-aş vrea să-ţi spun…
Ce multe ţi le-aş plânge,
Dar tu îţi vezi de drum,
Doar umbra-ţi mă atinge.
Ce multe-aş vrea să-ţi cânt,
Ce multe să-ţi şoptesc,
Dar ochiul tău e orb
Şi-n suflet codri-ţi cresc.
Indiferenţa-ţi albă
Mai dură e ca ura,
Şi pacea ta de domn
Îmi zguduie făptura.
Eu nu mai pot să cânt,
Să plâng m-opreşte dorul.
Aştept doar un cuvânt,
Şi-mi dibui viitorul.
Frumoasei tale umbre
Şi inimi mă supun…
Ce multe ţi le-aş plânge,
Ce multe-aş vrea să-ţi spun…
Minunata, poezie, iti multumec ca ma intelegi
RăspundețiȘtergereda puiuc... asa e!
RăspundețiȘtergere