Dorul acesta de zbor,
de unde se ia
în inima mea?
De unde se trage,
ca spicul de grâu către cer
prin arşiţă, prin ploaie,
prin ger?
Oare este în el
vreo fărâmă de sens,
să-l pot semăna
pe câmpul imens?
Dorul acesta de stele
mereu mă îmbie
mai sus de câmpie…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu